Plante pentru răni cutanate

Plante erbacee

Morcov

Daucus carota subsp. sativus

Morcovul este o plantă bienală din familia Apiaceae (Umbelliferae), cultivată în principal pentru rădăcina să tuberizată, alungită, de culoare portocalie intensă datorită conținutului ridicat de betacaroten. Tulpina este erectă, ramificată, şi ajunge la 30-120cm înălţime (în al doilea an). Frunzele sunt verzi, penate, cu aspect fin divizat. Florile subt albe, dispuse în umbrele compuse. Uneori floarea centrală este violacee (caracteristic pentru morcovul sălbatic). Fructele sunt diachene cu peri rigizi.Morcovul sălbatic poate fi confundat cu specii toxice (ex. Cucuta – conium maculatum). Identificarea corectă este esenţială. Rădăcina, seminţele (în special la forma sălbatică) şi rareori patea aeriană, sunt utilizate medicinal.Este una dintre cele mai consumate legume din lume, atât ca aliment, cât și ca remediu medicinal datorită conținutului de vitamine, minerale și antioxidanți. 

Antianemice Antimicrobiene Antioxidante +15

Vezi detalii

Licheni

Mușchi de piatră / Lichen de piatră

Cetraria islandica

Muşchiul de piatră, cunoscut şi sub denumirea de “lichen islandez” sau “muşchi de munte”, este un organism vegetal special, aparţinând grupului lichenilor, o formă de viaţă rezultată din simbioza dintre o algă şi o ciupercă. Deşi este numit popular “muşchi”, din punct de vedere biologic nu este un muşchi propriu-zis, ci un lichen. Este utilizat de secole în medicină tradiţională europeană, considerată una dintre cele mai valoroase plante pentru afecţiuni respiratorii şi digestive. Specia face parte fin familia Parmeliaceae şi este răspândită în regiunile reci şi temperate ale emisferei nordice, fiind întâlnită frecvent în zonele montane, tundră şi regiuni nordice.Lichenul islandez are un aspect caracteristic tufos şi ramificat, cu un tal (corpu vegetativ al lichenului) format din lame înguste şi lobate.Are o înălţime de 5 – 15 cm. Talul este format din loburi plate, ramificate, cu margini ondulate. Are o culoare verde-oliv, brun-verzui sau brun-rosiatic. Faţa inferioară este adesea mai deschisă la culoare. Are o textură elastică când este umed şi fragilă când este uscat.O particularitate importantă a lichenilor este capacitatea lor de a absorbi apă şi nutrienţi direct din atmosferă, fără rădăcini. Din acest motiv, ei sunt consideraţi indicatori biologici ai calităţii aerului, deoarce cresc doar în zone cu poluare foarte redusă.

Antibacteriene Antiinflamatoare Digestive +4

Vezi detalii

Plante erbacee perene

Nalba Mare

Althaea officinalis

Nalba mare este o plantă erbacee perenă din familia Malvaceae, cunoscută pentru conținutul său ridicat de mucilagii, care îi conferă proprietăți emoliente și protectoare deosebite. Poate atinge 1–1,5 metri înălțime, având tulpini erecte, acoperite cu peri fini și moi. Frunzele sunt catifelate, în formă de inimă sau eliptice, iar florile, delicate și deschise la culoare (alb, roz pal), apar din iulie până la începutul toamnei. Rădăcina este groasă, alb-gălbuie, cărnoasă — partea cea mai valoroasă în fitoterapie, deși frunzele și florile sunt și ele folosite.

Antiinflamatoare Calmante Decongestionante +5

Vezi detalii

Plante erbacee

Pelin Negru

Artemisia vulgaris

Pelinul negru, cunoscut și sub numele popular de Iarba Sfântului Ioan sau Pelin comun, este o plantă perenă erbacee din familia Asteraceae, întâlnită frecvent în flora spontană din întreaga Europă și în România. Prezintă o tulpină erectă, înaltă între 50–150 cm, de culoare roșcat-închis, acoperită cu peri fini. Frunzele sunt penat-sectate, verde închis pe partea superioară și argintii pe partea inferioară, datorită stratului de perișori care conferă plantei un aspect distinct. Inflorescențele sunt formate din capitule mici, galben-verzui spre brun-roșiatic, grupate în panicule dense ce apar vara până toamna. Deși adesea confundat cu pelinul clasic (Artemisia absinthium), datorită numelui și mirosului asemănător, Pelinul negru este o specie diferită, cu efecte terapeutice mai blânde și o utilizare tradițională predominant legată de sănătatea femeii și echilibrul sistemului nervos. Este o plantă sacră în multe tradiții europene, asociată cu protecția energetică, visarea lucidă, ritualurile de trecere, și conectare cu intuiția.

Antialergice Antiinflamatoare Antispastice +7

Vezi detalii

Plante erbacee perene

Rostopască

Chelidonium majus

Rostopasca este o plantă erabacee perenă din familia Papaveraceae, cunoscută în medicina tradiţională europeană pentru proprietăţile sale terapeutice puternice. Planta este răspândită în aproape toată Europa şi Asia temperată. Rostopasca atinge în general înălţimi între 30 şi 80 cm. Are o tulpină ramificată, fragilă, de culoare verde-albăstruie. Una dintre caracteristicile distinctive ale plantei este latexul galben-portocaliu, care se scurge atunci când tulpina sau frunzele sunt rupte.Frunzele sunt alterne, lobate şi au o culoare verde intens pe partea superioară şi o nuanţă mai deschisă sau uşor albăstruie pe partea inferioară. Textura lor este moale şi uşor păroasă. Florile sunt mici, galbene, cu patru petale, dispuse în inflorescenţe simple. Ele apar de obicei În perioadă mai – septembrie. Fructul este o capsulă alungită, care conţine seminţe mici de culoare brună.

Analgezice Antiinflamatoare Antimicrobiene +8

Vezi detalii

Plante erbacee perene

Spanacul Ciobanului

Chenopodium bonus-henricus

Spanacul ciobanului este o plantă perenă din familia Amaranthaceae, utilizată în Evul Mediu atât că aliment, cât şi ca remediu medicinal. Numele popular provine din obiceiul păstorilor de a consuma frunzele tinere în locul spanacului cultivat. Este o specie rustică, rezistentă, bogată nutritiv şi cu aplicaţii terapeutice moderate, mai ales în afecţiuni digestive şi cutanate.Este o plantă viguroasă, care poate atinge 30-80 cm înălţime. Rădăcina este pivotantă, groasă şi cărnoasă. Tulpina este erectă, robustă şi uşor striată. Frunzele sunt mari, trinunghiulare sau sagitate, de culoare verde-închis, cu suprafaţa uşor farinacee pe partea inferioară. Inflorescenţa este formată din spice dense, verzui, fără flori ornamentale evidente, şi înfloresc în perioada iunie-septembrie. Seminţele sunt mici, negre şi lucioase. Este o plantă longevivă, care formează tufe compacte şi persistă mulţi ani în acelaşi loc.

Antianemice Antiinflamatoare Cicatrizante +4

Vezi detalii

Plante anuale

Știr

Amaranthus retroflexus

Știrul, cunoscut popular şi sub denumirile de ştir sălbatic sau iarba porcului, este o plantă anuală erbacee din familia Amaranthaceae. Originar din America Centrală şi de Nord, s-a răspândit în întreaga lume, fiind astăzi comun în zonele de câmpie, pe marginea drumurilor şi în grădini. Planta atinge între 30cm şi 1.5 m înălţime, având tulpini erecte, uşor roşiatice. Frunzele sunt ovale, verzi-matasoase, cu nervuri evidente. Inflorescenţele sunt compacte, sub formă de spice dense, verzi sau verzi-rosiatice. Fructele mici conţin seminţe sferice, strălucitoare, de culoare închisă. Deşi este adesea privit ca o buruiană, stirul este o plantă comestibilă şi medicinala valoroasă. În multe culturi tradiţionale (în special India, America de Sud şi Africa), frunzele şi seminţele sunt folosite atât ca aliment, cât şi că remediu terapeutic.

Antianemice Antiinflamatoare Antioxidante +8

Vezi detalii

Plante erbacee perene

Stupitul-Cucului

Cardamine pratensis

Stupitul-cucului, cunoscută popular sub denumirea floarea cucului, iarba cucului sau năsturel de pajişte este o plantă erbacee perenă din familia Brassicaceae (din care fac parte varza şi muştarul). Este una dintre plantele emblematice ale pajiştilor umede de primăvară şi apare frecvent în zonele temperate ale Europei şi Asiei.Planta dezvoltă o tulpină subţire şi erectă, ce poate atinge între 30-60cm înălţime.Sistemul radicular este format dintr-o rădăcină relativ subţire, ramificată, adaptată solurilor umede şi bogate în materie organică. Frunzele sunt dispuse în 2 tipuri distince: frunzele bazale, dispuse în rozetă, compuse din foliole rotunjite, şi frunzele superioare, mai înguste şi alungite.Florile sunt delicate şi decorative, formate din 4 petale dispuse în cruce – caracteristică tipică plantelor din familia Brassicaceae. Culorile variază de la alb, la roz pal sau liliachiu. Florile apar în inflorescenţe terminale şi au un aspect aerat, uşor transparent.Fructul este o silicvă alungită, care conţine multe seminţe mici.În fitoterapia tradiţională, planta a fost apreciată pentru conţinutul ridicat de vitamine şi compuşi sulfurici, fiind considerată o plantă tonică de primăvară.

Antioxidante Depurative Digestive +4

Vezi detalii

Plante erbacee perene

Susai de munte

(Cicerbita alpina / Lactuca alpina)

Susaiul de munte este o plantă erbacee perenă din famiia Asteraceae, specifică zonelor montane şi subalpine din Europa. Este înrudită cu salata (Lactuca sativa) şi alte specii de susai, având proprietăţi atât alimentare, cât şi medicinale.Plantă este apreciată în mod tradiţional în regiunile alpine pentru efectele sale tonice, depurative şi uşor sedative, fiind consumată uneori că şi plantă comestibilă primăvara.Planta ajunge la o înălţime de 50-150 cm.Tulpina este erectă, robustă, neramificată sau slab ramificată.Frunzele sunt mari, profund lobate, dispuse în rozeta bazală şi pe tulpină, de culoare verde intens.Florile sunt de culoare albastru-violet, distinctive, grupate în capitule, şi înfloresc vara (iulie-august).Planta conţine un suc lăptos alb (latex), caracteristic genului Lactuca.

Analgezice Antiinflamatoare Depurative +3

Vezi detalii