Plante pentru răni cutanate

Plante erbacee perene

Colțișor

Cardamine bulbifera

Colţişorul, cunoscut şi sub denumirile populare de breabăn, brâncă sau dințură, este o plantă erbacee perenă din familia Brassicaceae (Cruciferae), aceeaşi familie botanică din care fac parte muştarul, varza sau hreanul. Plantă este cunoscută în flora spontană a Europei pentru bulbilii aerieni formaţi la nivelul tulpinii, care îi permit o reproducere vegetativă rapidă.Tulpina este erectă, subţire şi neramificată, atingând de obicei 30-70cm înălţime. Pe tulpină apar, la axila frunzelor, mici formaţiuni rotunde de culoare brun-inchis sau violet, numite bulibilii, care se desprind uşor şi pot genera noi plante. Frunzele sunt alterne şi compuse, cu foliole ovale sau lanceolate. Frunzele bazale sunt mai mari, pe când cele superioare sunt mai mici şi mai înguste.Florile sunt mici şi delicate, de culoare violet deschis sau liliachie, cu 4 petale dispuse în cruce, caracteristică specifică plantelor din familia Brassicaceae. Înflorirea are loc primăvara, de obicei în perioada aprilie-mai.Fructele sunt silicule alungite, conţinând seminţe mici, dar planta se reproduce predominant prin bulbili.Planta a fost utilizată tradiţional mai ales că aliment medicinal de primăvară, similar cresonului sau urzicii tinere. În medicină populară a fost folosit mai ales ca plantă depurativă de primăvară, pentru revitalizarea organismului după iarnă.

Antimicrobiene Antioxidante Depurative +3

Vezi detalii

Plante acvatice anuale

Cornaci

Trapa natans

Cornacii, cunoscuţi şi sub denumirea de “castan de apă european” sau “nucă de apă”, sunt o plantă acvatică anuală din familia Lythraceae (în clasificările mai vechi – Trapaceae). Este o specie hidrofită, plutitoare, adaptată mediilor acvatice stagnante sau cu curgere lentă.Tulpina este scufundată în apă, flexibilă, şi poate atinge chiar 3-5m lungime. Frunzele de sub apă sunt fine, penat-divizate, iar cele deasupra apei, plutitoare, sunt dispuse în rozetă, romboidale, zimţate, cu petioli umflaţi (conţin aer pentru a pluti). Florile sunt mici, solitare, albe, apar la suprafaţa apei. Fructul este lemnos, dur, cu coarne ascuţite (de aici denumirea de “cornaci”), şi conţine o sămânţă comestibilă bogată în amidon.Este o specie cu valoare ecologică importantă, aflată în regres în multe regiuni europene. 

Antiinflamatoare Antioxidante Astringente +5

Vezi detalii

Plante erbacee perene

Creson de apă

Nasturitum officinale

Cresonul de apă, cunoscut şi sub numele de năsturel sau brâncuță este o plantă erbacee perenă, acvatică sau semiacvatică, aparţinând familiei Brassicaceae (familia din care fac parte varza şi muştarul). Este una dintre cele mai vechi plante alimentare şi medicinale cultivate de om, fiind utilizată încă din Antichitate pentru proprietăţile sale tonice şi detoxifiante.Planta are tulpini târâtoare sau plutitoare, care pot atinge 30-90cm lungime. Tulpinile sunt cilindrice, fragile, suculente şi adesea se ramifică abundent, formând colonii dense în apele puţin adânci.Frunzele sunt compuse imparipenate, cu 3-9 foliole rotunjite sau ovale. Foliolele terminale sunt mai mari decât cele laterale. Suprafaţa frunzelor este netedă şi lucioasă, de culoare verde intens.Florile sunt mici, albe, cu 4 petale, dispuse în cruce (caracteristica specifică familiei Brassicaceae). Ele sunt grupate în inflorescenţe terminale numire raceme.Fructul este o silicvă alungită care conţine multe seminţe mici.Are un gust uşor picant şi aromat, asemănător cu cel al ridichilor sau al mustarului, datorită prezenţei comusilor sulfuraţi specifici plantelor crucifere.

Antianemice Antiinflamatoare Antimicrobiene +6

Vezi detalii

Plante erbacee perene

Cymbalaria / Iarbă de zid

Cymbalaria muralis / Linaria cymbalaria

Cymbalaria muralis, cunoscută popular sub denumirea de iarbă de zid, este o plantă erbacee perenă, târâtoare, din familia Plantaginaceae (anterior încadrată în Srophulariaceae). Este o specie caracteristică mediilor urbane şi stâncoase, remarcabilă prin capacitatea sa de a creşte în fisuri de ziduri, stânci şi suprafeţe verticale.Este o plantă delicată, dar extrem de adaptabilă, care formează covoare verzi decorative, fiind uneori cultivată şi că plantă ornamentală. Tulpina este subţire, târâtoare, lungă de 10-60cm, şi ramificată.Frunzele sunt mici, rotunjite sau reniforme (în formă de rinichi), asemănătoare cu frunzele de iederă în miniatură, dispuse altern.Frlorile sunt mici, de culoare violet-pal sau liliachiu, cu un centru galben şi formă tubulară (tipică genului).Fructele sunt nişte capsule mici, conţinând seminţe fine.După fecundare, pedunculul floral se orientează spre interiorul fisurilor pentru a proteja seminţele.

Antiinflamatoare Astringente Cicatrizante +2

Vezi detalii

Plante erbacee perene

Dumbăț

Teucrium chamaedrys

Dumbățul, cunoscut popular şi că “iarba amărăciunii” sau “dumbravnic”, este o plantă perenă din familia Lamiaceae (aceasi familie cu mentă şi salvia). Planta formează mici tufe dense şi aromatice, de 10-30cm înălţime. Rădăcina este lemnoasă şi ramificată. Tulpina este semilemnoasă la bază, târâtoare sau uşor erectă. Frunzele sunt opuse, mici, ovale, cu margini crenate şi persistente, şi au un gust intens amar. Florile sunt roz-purpurii, dispuse în verticile la axila frunzelor superioare, şi înfloresc în perioada iunie-august.

Antiinflamatoare Antiseptice Carminative +7

Vezi detalii

Plante erbacee perene

Echinaceea

Echinacea purpurea

Echinaceea este o plantă erbacee perenă, originară din America de Nord, unde era folosită de triburi indigene pentru vindecarea rănilor şi infecţiilor. Face parte din familia Asteraceae şi este astăzi cultivată pe scară largă în întreaga lume pentru proprietăţile sale imunostimulatoare. Planta are o tuplina erecta, puternică, ce poate atinge 60-120cm, frunze lanceolate sau ovale, verzi-intens şi flori mari, în formă de con, cu petale roz-purpurii sau albe, dispuse radial. Conul central este spinos şi brun-portocaliu, asemănător unui arici, de unde şi numele (echinos=arici, în greacă)

Antibacteriene Antiinflamatoare Antioxidante +4

Vezi detalii

Arbuști

Liliac de Vară

Buddleja davidii

Liliacul de vară, cunoscut şi sub numele de Buddleja sau arbustul fluturilor, este o plantă ornamentală perena, originară din Asia (în special China) şi aparţinând familiei Scrophulariaceae. A fost introdusă în Europa în secolul al 19-lea, unde a devenit populară datorită florilor sale spectaculoase, bogate în nectar, care atrag fluturii şi albinele. Arbustul poate atinge 2-3 metri înălţime, având ramuri arcuite, frunze lanceolate, verde-închis pe partea superioară şi argintii pe cea inferioară. Inflorescenţele sale, lungi de până la 30cm, formează ciorchini densi de flori mici, de obicei violet, roz sau albe, cu un parfum dulce, uşor amărui. Deşi este cunoscut în principal că planta decorativă, în medicină tradiţională chineză, este apreciată pentru proprietăţile sale terapeutice datorate compuşilor bioactivi prezenţi în frunze şi flori.

Antialergice Antiinflamatoare Antimicrobiene +7

Vezi detalii

Plante anuale

Limba-Mielului

Borago officinalis

Limba-mielului, cunoscută şi sub denumirile populare de “iarbă curajului” sau “borage” în literatura anglo-saxonă, este o plantă anuală din familia Boraginaceae, apreciată de secole atât pentru proprietăţile sale medicinale, cât şi pentru valoarea sa culinară. Originară din regiunea mediteraneană, s-a răspândit rapid în Europa şi în alte zone temperate ale globului, unde este cultivată sau creşte spontan.Planta poate atinge 30-80cm înălţime, având o tulpină erectă, ramificată, acoperită cu peri rigizi, care îi conferă un aspect uşor aspru la atingere. Frunzele sunt mari, ovale până la lanceolate, cu margini uşor ondulate şi o textură păroasă. Numele popular provine tocmai de la forma şi textura frunzelor, care amintesc de limba unui miel.Florile sunt elementul ce mai uşor de recunoscut: în formă de stea, de un albastru intens, uneori roz la începutul dezvoltării, devenind albastre pe măsură ce se maturizează. Acestea sunt bogate în nectar şi reprezintă o sursă importantă de hrană pentru polenizatori, în special pentru albine.

Adaptogene Antiinflamatoare Calmante +7

Vezi detalii

Plante erbacee perene

Măcrişul Iepurelui

Oxalis acetosella

Măcrișul iepurelui este o plantă erbacee perenă, de talie mică, aparținând familiei Oxalidaceae. Ajunge la o înălţime de 10-15cm, având o tulpină subterană rizomatoasă. Este cunoscută pentru frunzele sale trifoliate, asemănătoare celor de trifoi, care se închid ușor în timpul nopții sau pe vreme ploioasă. Florile sunt delicate, albe, adesea străbătute de vinișoare violet-pal, cu 5 petale sudate împreună la bază, înflorind în perioada aprilie şi iunie. Fructul este o mică capsulă care eliberează semințele printr-un mecanism de auto-propulsie. Planta are un gust acrișor plăcut, asemănător cu cel al măcrișului comun, datorită acidului oxalic, de unde și denumirea sa științifică. În tradiția populară era considerată o „plantă a curățeniei interioare”, folosită pentru purificarea sângelui, răcorirea organismului și tratarea febrelor sau afecțiunilor hepatice. Însă, în fitoterapia modernă, nu mai este recomandată pentru uz intern, datorită cantităţii foarte ridicate de acid oxalic, care este un potenţial iritant renal (deşi are proprietăţi astringente)

Antiinflamatoare Antipiretice Antiseptice +5

Vezi detalii