Congestie pulmonară

Plante erbacee perene

Creson de apă

Nasturitum officinale

Cresonul de apă, cunoscut şi sub numele de năsturel sau brâncuță este o plantă erbacee perenă, acvatică sau semiacvatică, aparţinând familiei Brassicaceae (familia din care fac parte varza şi muştarul). Este una dintre cele mai vechi plante alimentare şi medicinale cultivate de om, fiind utilizată încă din Antichitate pentru proprietăţile sale tonice şi detoxifiante.Planta are tulpini târâtoare sau plutitoare, care pot atinge 30-90cm lungime. Tulpinile sunt cilindrice, fragile, suculente şi adesea se ramifică abundent, formând colonii dense în apele puţin adânci.Frunzele sunt compuse imparipenate, cu 3-9 foliole rotunjite sau ovale. Foliolele terminale sunt mai mari decât cele laterale. Suprafaţa frunzelor este netedă şi lucioasă, de culoare verde intens.Florile sunt mici, albe, cu 4 petale, dispuse în cruce (caracteristica specifică familiei Brassicaceae). Ele sunt grupate în inflorescenţe terminale numire raceme.Fructul este o silicvă alungită care conţine multe seminţe mici.Are un gust uşor picant şi aromat, asemănător cu cel al ridichilor sau al mustarului, datorită prezenţei comusilor sulfuraţi specifici plantelor crucifere.

Antianemice Antiinflamatoare Antimicrobiene +6

Vezi detalii

Plante erbacee perene

Stupitul-Cucului

Cardamine pratensis

Stupitul-cucului, cunoscută popular sub denumirea floarea cucului, iarba cucului sau năsturel de pajişte este o plantă erbacee perenă din familia Brassicaceae (din care fac parte varza şi muştarul). Este una dintre plantele emblematice ale pajiştilor umede de primăvară şi apare frecvent în zonele temperate ale Europei şi Asiei.Planta dezvoltă o tulpină subţire şi erectă, ce poate atinge între 30-60cm înălţime.Sistemul radicular este format dintr-o rădăcină relativ subţire, ramificată, adaptată solurilor umede şi bogate în materie organică. Frunzele sunt dispuse în 2 tipuri distince: frunzele bazale, dispuse în rozetă, compuse din foliole rotunjite, şi frunzele superioare, mai înguste şi alungite.Florile sunt delicate şi decorative, formate din 4 petale dispuse în cruce – caracteristică tipică plantelor din familia Brassicaceae. Culorile variază de la alb, la roz pal sau liliachiu. Florile apar în inflorescenţe terminale şi au un aspect aerat, uşor transparent.Fructul este o silicvă alungită, care conţine multe seminţe mici.În fitoterapia tradiţională, planta a fost apreciată pentru conţinutul ridicat de vitamine şi compuşi sulfurici, fiind considerată o plantă tonică de primăvară.

Antioxidante Depurative Digestive +4

Vezi detalii

Plante erbacee

Trei-frați-pătați

Viola tricolor

Trei-frați-pătați sau  panseluță sălbatică este o plantă erbacee micuță și delicată, de 10-40 cm înălțime, anuală sau bienală. Are tulpini ramificate, uneori culcate pe sol, și frunze ovale, crestate pe margini. Magia ei stă în flori: asimetrice, catifelate, formate din 5 petale. Numele reflectă coloritul uimitor al florii: petalele de sus sunt violet sau albastru-închis, cele laterale sunt galbene sau alb-gălbui, iar petala de jos este galben-deschis cu dungi întunecate, ghidaje pentru insecte.Partea utilizată fitoterapeutic este partea aeriană a plantei – adică tulpinile cu tot cu frunze și flori. Rădăcina nu se folosește!Viola este numele latin pentru familia violetelor/toporașilor, iar tricolor se referă, evident, la cele trei culori distincte ale petalelor. Numele românesc „Trei-frați-pătați” ascunde o legendă tristă, despre trei frați (sau un împărat cu trei fii) care s-au luptat cu un balaur. Buni și uniți, au fost transformați în această floare cu trei culori lipite, pentru a nu se despărți niciodată. Englezii o numesc Heartsease (Liniștea inimii) sau Wild Pansy.În magia verde, panseluța sălbatică era considerată o floare a iubirii și a amintirii. La noi, țărăncile spălau pruncii cu apă în care fierbeau Trei-frați-pătați, pentru a-i scăpa de „bube dulci” (cruste de lapte) și eczeme, o practică cu rezultate clinice reale!

Antialergice Antihistaminice Antiinflamatoare +4

Vezi detalii