Sari la conținut
Țintaură

Țintaură

Centaurium erythraea / Erythraea centaurium (Plante anuale)
Fără recenzii încă
Descriere
Țintaura este o plantă erbacee anuală sau bienala din familia Gentinaceae, cunoscută pentru gustul sau intens amar şi pentru utilizarea să tradiţională în fitoterapia europeană, în special pentru afecţiuni digestive şi hepatobiliare.

Planta are o înălţime cuprinsă între 10 – 40 cm, cu o tulpină subţire, dreaptă şi ramificată în partea superioară. La baza plantei se formează o rozetă de frunze ovale sau eliptice, dispuse aproape de sol.

Frunzele sunt opuse, simple, cu margini întregi şi fără peţiol. Ele au o culoare verde deschis şi o textură relativ fină.

Florile sunt mici dar foarte vizibile, având o culoare roz intens sau roz-violet. Acestea sunt dispuse în inflorescenţe de tip corimb şi au o formă stelata, cu cinci petale. Florile se deschid de obicei în zilele însorite şi se închid seară sau pe vreme înnorată.

Fructul este o capsulă mică, care conţine seminţe foarte fine.

Partea utilizată în scop medicinal este partea aeriană a plantei, recoltata în perioada de înflorire. Este una dintre cele mai importante plante amar-tonice utilizate în fitoterapie. 
Proprietati
Antiinflamatoare Antimicrobiene Colagoge Coleretice Detoxifiante Digestive Febrifuge Hepatoprotectoare Tonice
Din punct de vedere fitochimic, țintaura conţine o serie de compuşi activi valoroşi, printre care:

● glicozide amare (gentiopicrina, centaurozida)
● secoiridoide
● flavonoide
● xantone
● acizi fenolici

Aceşti compuşi oferă pantei gustul amar caracteristic.

Proprietăţi:
● tonice
● digestive
● hepatoprotectoare
● coleretice
● colagoge
● antiinflamatoare
● antimicrobiene
● detoxifiante
● febrifuge
Utilizare traditionala
Arsuri gastrice Balonare Colesterol mărit Convalescență Deficiențe imunitare Detoxifiere hepatică și generală Digestie lentă Dischinezie Biliară Dispepsie Febră Ficat gras (steatoză hepatică) – adjuvant Flatulență Hipertensiune arterială Icter Inflamații cutanate minore Insuficiență hepatică Iritații piele Lipsa poftei de mâncare Oboseală cronică și epuizare Pietre la rinichi (profilaxie, nu tratament direct) Răni cutanate Răni superficiale Staza biliară Stimularea generală a imunității Tulburări digestive
Habitat
Asia Câmp Europa Liziera pădurii Pajiște Soluri bine drenate Soluri bogate în nutrienţi Terenuri necultivate Zona Deal Zona câmpie Zona însorită Zonă montană
Țintaura crește spontan în multe regiuni ale Europei şi Asiei temperate. Se întâlneşte frecvent în pajişti, păşuni, la marginea pădurilor, pe terenuri necultivate. În România, planta apare în majoritatea regiunilor, de la câmpie până în zonele montane joase. Preferă solurile bine drenate, locurile însorite, soluri moderat fertile.
Recoltare
● Părţile aeriene: iunie- august. Aceasta coincide cu perioada de înflorire, când concentraţia de substanţe amare este maximă.
● Se taie partea aeriană a plantei cu foarfecă său cuţitul. Se evita smulgerea plantei cu rădăcină, pentru a permite regenerarea populaţiei naturale. Se aleg plante sănătoase, fără semne de boală sau degradare.
● Plantele se aşează în strat subţire. Se usucă la umbră, în locuri bine aerisite. Se întorc periodic pentru a preveni mucegăirea.
● După uscare, se păstrează în pungi de hârtie sau recipiente de sticlă, ferite de lumină şi umiditate.
Utilizare
● inapetenţă (lipsa poftei de mâncare)
● digestie lentă
● dispepsie (indigestie)
● arsuri gastrice
● balonare
● flatulenta
● dischinezie biliară
● digestie dificilă a grăsimilor
● colesterol mărit
● stază biliară
● insuficienţă hepatică uşoară
● ficat gras (steatoza hepatică)
● icter
● detoxifiere generală
● oboseală generală
● pietre la rinichi
● tensiune arterială crescută
● febră
● întărirea sistemului imunitar
● slăbiciune după boala
● convalescenţă
● răni superficiale
● inflamaţii cutanate 
● iritaţii ale pielii
Partea plantei folosita
Floarea Frunza Părţile aeriene Tulpina
Contraindicatii
Deşi țintaura este considerată o plantă relativ sigură, există anumite situaţii în care utilizare trebuie făcută cu prudenţă:
● Ulcer gastric şi duodenal: datorită capacităţii de stimulare a secreţiei gastrice, planta poate agrava simptomele ulcerului.
● Gastrita hiperacida: poate accentua secreţia de acid gastric şi poate produce discomfort
● Sarcina: nu este recomandată administrarea fără consult medical
● În cazuri rare, pot apărea reacţii alergice
● Consumul excesiv poate provocă: iritaţii gastrice, greaţă, disconfort abdominal

Comunitate

Recenzii

Feedback real de la utilizatorii care au folosit aceasta planta.

Nu exista recenzii pentru aceasta planta.

Prima parere utila poate veni chiar de la tine.

Adauga o recenzie

Experienta ta ii ajuta pe ceilalti sa inteleaga mai bine cum se foloseste aceasta planta.

Trebuie sa fii autentificat pentru a lasa o recenzie.

Intra in cont si revino aici pentru a trimite feedback.

Autentificare