Arborele de căpșuni
Arbutus unedo (Arbuști)
Fără recenzii încă
Descriere
Arborele de căpșuni este un arbust sau arbore mic, veșnic verde, aparținând familiei Ericaceae, aceeași familie botanică din care fac parte afinul, merișorul și rododendronul. Planta este originară din regiunea mediteraneană și din zonele vestice ale Europei și este apreciată atât pentru proprietățile sale medicinale, cât și pentru fructele decorative și comestibile.
Arborele poate atinge o înălțime de 3–10 metri, dezvoltând o coroană densă și ramuri robuste. Scoarța este de culoare brun-roșiatică și prezintă exfolieri caracteristice.
Frunzele sunt persistente, coriacee, lucioase, de culoare verde închis pe partea superioară și mai deschise pe partea inferioară. Ele au formă eliptică sau lanceolată și margini fin zimțate, asemănătoare frunzelor de dafin.
Florile sunt mici, campanulate (în formă de clopoțel), de culoare albă sau alb-rozalie și apar în inflorescențe pendente. Ele sunt foarte asemănătoare cu florile afinului.
Un aspect particular al acestei specii este faptul că fructele și florile pot fi prezente simultan pe aceeași plantă, deoarece fructele au nevoie de aproximativ un an pentru a se maturiza.
Fructele sunt bace globuloase, cu diametrul de 1–2 cm, acoperite de mici excrescențe granulare. La maturitate, acestea capătă o culoare roșu intens sau portocaliu-roșiatic, fiind asemănătoare unor căpșuni mici, fapt care a dat și numele popular al plantei.
Pulpa fructelor este moale, ușor granulată, cu un gust dulce-acrișor.
Arborele poate atinge o înălțime de 3–10 metri, dezvoltând o coroană densă și ramuri robuste. Scoarța este de culoare brun-roșiatică și prezintă exfolieri caracteristice.
Frunzele sunt persistente, coriacee, lucioase, de culoare verde închis pe partea superioară și mai deschise pe partea inferioară. Ele au formă eliptică sau lanceolată și margini fin zimțate, asemănătoare frunzelor de dafin.
Florile sunt mici, campanulate (în formă de clopoțel), de culoare albă sau alb-rozalie și apar în inflorescențe pendente. Ele sunt foarte asemănătoare cu florile afinului.
Un aspect particular al acestei specii este faptul că fructele și florile pot fi prezente simultan pe aceeași plantă, deoarece fructele au nevoie de aproximativ un an pentru a se maturiza.
Fructele sunt bace globuloase, cu diametrul de 1–2 cm, acoperite de mici excrescențe granulare. La maturitate, acestea capătă o culoare roșu intens sau portocaliu-roșiatic, fiind asemănătoare unor căpșuni mici, fapt care a dat și numele popular al plantei.
Pulpa fructelor este moale, ușor granulată, cu un gust dulce-acrișor.
Proprietati
Planta conţine o varietate de compuşi bioactivi:
● taninuri
● falvonoide
● acizi fenolici
● arbutină (frunzele)
● vitamina C, E
● potasiu
● fibre alimentare
● pectine
● zaharuri naturale
● antociani
● carotenoizi
Datorită compoziţiei chimice complexe, arborele de căpşuni prezintă mai multe proprietăţi:
● antioxidante
● astringente
● antiseptice urinare
● antiinflamatoare
● diuretice
● cardioprotectoare
● taninuri
● falvonoide
● acizi fenolici
● arbutină (frunzele)
● vitamina C, E
● potasiu
● fibre alimentare
● pectine
● zaharuri naturale
● antociani
● carotenoizi
Datorită compoziţiei chimice complexe, arborele de căpşuni prezintă mai multe proprietăţi:
● antioxidante
● astringente
● antiseptice urinare
● antiinflamatoare
● diuretice
● cardioprotectoare
Utilizare traditionala
Amigdalita
Ateroscleroza
Cistită
Diabet (adjuvant)
Diaree
Dispepsie
Dizenterie
Dizenterie
Enterita
Fragilitate capilara
Hipertensiune arterială
Indigestie
Infecții urinare ușoare
Inflamații cronice
Inflamații cutanate minore
Inflamații și dureri în gât
Iritații piele
Pietre la rinichi (profilaxie, nu tratament direct)
Prostata inflamată (prostatita)
Retenție de apă
Reumatism
Răni cutanate
Răni superficiale
Stres oxidativ
Uretrita
Habitat
Africa de Nord
Asia
Climat secetos
Europa
Regiuni mediteraneene
Soluri bine drenate
Soluri uşor acide
Terenuri pietroase
Zona semiumbrită
Zona însorită
Arborele de căpşuni este originar din regiunea mediteraneană, Europa de Sud, Africa de Nord şi vestul Asiei. Se întâlneşte frecvent în Portugalia, Spania, Italia, Grecia, sudul Franţei, Irlanda. Preferă soluri uşor acide şi bine drenate, zone însorite sau semiumbrite şi climat mediteranean. Este o specie rezistenta la secetă şi poate creşte pe terenuri stâncoase.
Recoltare
● Recoltarea frunzelor se face primăvara sau la începutul verii (aprilie-iunie).
● Se aleg frunze sănătoase, fără pete sau semne de boală. Se taie manual sau cu o foarfecă de grădină.
● Se usucă la umbră, în strat subţire, în spaţii bine ventilate.
● Recoltarea fructelor se face toamna, în general în octombrie-decembrie, când fructele devin roşu intens.
● Fructele se culeg manual. Se aleg doar cele complet coapte.
● Se consumă proaspete sau se prepară un sirop.
● Se aleg frunze sănătoase, fără pete sau semne de boală. Se taie manual sau cu o foarfecă de grădină.
● Se usucă la umbră, în strat subţire, în spaţii bine ventilate.
● Recoltarea fructelor se face toamna, în general în octombrie-decembrie, când fructele devin roşu intens.
● Fructele se culeg manual. Se aleg doar cele complet coapte.
● Se consumă proaspete sau se prepară un sirop.
Utilizare
● cistită
● uretrită
● prostatită
● cistopielită
● infecţii urinare uşoare
● iritaţii ale vezicii urinare
● pietre la rinichi (preventive)
● retenţie uşoară de lichide (rădăcină)
● diaree (Frunze)
● dizenterie
● enterită uşoară
● dispepsie (indigestie)
● inflamaţii ale mucoasei digestive
● inflamaţie cronică
● iritaţii gastrice uşoare
● fragilitate capilară
● stres oxidativ vascular
● răni superficiale
● iritaţii ale pielii
● inflamaţii cutanate
● ateroscleroză (decoct rădăcini)
● reumatism
● hipertensiune arterială (rădăcini & frunze)
● diabet zaharat (hiperglicemie) (frunze)
● gât iritat (rădăcini & frunze)
● amigdalită (rădăcini & frunze)
● uretrită
● prostatită
● cistopielită
● infecţii urinare uşoare
● iritaţii ale vezicii urinare
● pietre la rinichi (preventive)
● retenţie uşoară de lichide (rădăcină)
● diaree (Frunze)
● dizenterie
● enterită uşoară
● dispepsie (indigestie)
● inflamaţii ale mucoasei digestive
● inflamaţie cronică
● iritaţii gastrice uşoare
● fragilitate capilară
● stres oxidativ vascular
● răni superficiale
● iritaţii ale pielii
● inflamaţii cutanate
● ateroscleroză (decoct rădăcini)
● reumatism
● hipertensiune arterială (rădăcini & frunze)
● diabet zaharat (hiperglicemie) (frunze)
● gât iritat (rădăcini & frunze)
● amigdalită (rădăcini & frunze)
Partea plantei folosita
Fructul
Frunza
Contraindicatii
Deşi plantă este în general bine tolerata, există anumite situaţii în care utilizare trebuie făcută cu precauţie:
● Consumul excesiv de fructe: conţin cantităţi semnificative de taninuri şi zaharuri fermentabile, iar consumul în exces poate produce tulburări digestive, greaţă, balonare şi o uşoară stare de ameţeală (în special dacă fructele sunt foarte coapte şi au început fermentaţia naturală)
● Sarcină şi alăptare: frunzele continun arbutină, care este metabolizată în hidrochinonă. Deoarece hidrochinona poate avea efecte toxice în doze mari, utilizarea în sarcină şi alăptare nu este recomandată fără supraveghere medicală.
● Afecţiuni hepatice severe: metabolizarea arbutinei poate genera compuşi care solicită ficatul, de aceea utilizarea îndelungată nu este recomandată în boli hepatice.
● Utilizare prelungită: administrarea îndelungată a preparatelor concentrate din frunze poate irita mucoasa gastrică din cauza conţinutului de taninuri.
● Consumul excesiv de fructe: conţin cantităţi semnificative de taninuri şi zaharuri fermentabile, iar consumul în exces poate produce tulburări digestive, greaţă, balonare şi o uşoară stare de ameţeală (în special dacă fructele sunt foarte coapte şi au început fermentaţia naturală)
● Sarcină şi alăptare: frunzele continun arbutină, care este metabolizată în hidrochinonă. Deoarece hidrochinona poate avea efecte toxice în doze mari, utilizarea în sarcină şi alăptare nu este recomandată fără supraveghere medicală.
● Afecţiuni hepatice severe: metabolizarea arbutinei poate genera compuşi care solicită ficatul, de aceea utilizarea îndelungată nu este recomandată în boli hepatice.
● Utilizare prelungită: administrarea îndelungată a preparatelor concentrate din frunze poate irita mucoasa gastrică din cauza conţinutului de taninuri.
Descriere
Arborele de căpșuni este un arbust sau arbore mic, veșnic verde, aparținând familiei Ericaceae, aceeași familie botanică din care fac parte afinul, merișorul și rododendronul. Planta este originară din regiunea mediteraneană și din zonele vestice ale Europei și este apreciată atât pentru proprietățile sale medicinale, cât și pentru fructele decorative și comestibile.
Arborele poate atinge o înălțime de 3–10 metri, dezvoltând o coroană densă și ramuri robuste. Scoarța este de culoare brun-roșiatică și prezintă exfolieri caracteristice.
Frunzele sunt persistente, coriacee, lucioase, de culoare verde închis pe partea superioară și mai deschise pe partea inferioară. Ele au formă eliptică sau lanceolată și margini fin zimțate, asemănătoare frunzelor de dafin.
Florile sunt mici, campanulate (în formă de clopoțel), de culoare albă sau alb-rozalie și apar în inflorescențe pendente. Ele sunt foarte asemănătoare cu florile afinului.
Un aspect particular al acestei specii este faptul că fructele și florile pot fi prezente simultan pe aceeași plantă, deoarece fructele au nevoie de aproximativ un an pentru a se maturiza.
Fructele sunt bace globuloase, cu diametrul de 1–2 cm, acoperite de mici excrescențe granulare. La maturitate, acestea capătă o culoare roșu intens sau portocaliu-roșiatic, fiind asemănătoare unor căpșuni mici, fapt care a dat și numele popular al plantei.
Pulpa fructelor este moale, ușor granulată, cu un gust dulce-acrișor.
Arborele poate atinge o înălțime de 3–10 metri, dezvoltând o coroană densă și ramuri robuste. Scoarța este de culoare brun-roșiatică și prezintă exfolieri caracteristice.
Frunzele sunt persistente, coriacee, lucioase, de culoare verde închis pe partea superioară și mai deschise pe partea inferioară. Ele au formă eliptică sau lanceolată și margini fin zimțate, asemănătoare frunzelor de dafin.
Florile sunt mici, campanulate (în formă de clopoțel), de culoare albă sau alb-rozalie și apar în inflorescențe pendente. Ele sunt foarte asemănătoare cu florile afinului.
Un aspect particular al acestei specii este faptul că fructele și florile pot fi prezente simultan pe aceeași plantă, deoarece fructele au nevoie de aproximativ un an pentru a se maturiza.
Fructele sunt bace globuloase, cu diametrul de 1–2 cm, acoperite de mici excrescențe granulare. La maturitate, acestea capătă o culoare roșu intens sau portocaliu-roșiatic, fiind asemănătoare unor căpșuni mici, fapt care a dat și numele popular al plantei.
Pulpa fructelor este moale, ușor granulată, cu un gust dulce-acrișor.
Proprietati
Planta conţine o varietate de compuşi bioactivi:
● taninuri
● falvonoide
● acizi fenolici
● arbutină (frunzele)
● vitamina C, E
● potasiu
● fibre alimentare
● pectine
● zaharuri naturale
● antociani
● carotenoizi
Datorită compoziţiei chimice complexe, arborele de căpşuni prezintă mai multe proprietăţi:
● antioxidante
● astringente
● antiseptice urinare
● antiinflamatoare
● diuretice
● cardioprotectoare
● taninuri
● falvonoide
● acizi fenolici
● arbutină (frunzele)
● vitamina C, E
● potasiu
● fibre alimentare
● pectine
● zaharuri naturale
● antociani
● carotenoizi
Datorită compoziţiei chimice complexe, arborele de căpşuni prezintă mai multe proprietăţi:
● antioxidante
● astringente
● antiseptice urinare
● antiinflamatoare
● diuretice
● cardioprotectoare
Utilizare traditionala
Amigdalita
Ateroscleroza
Cistită
Diabet (adjuvant)
Diaree
Dispepsie
Dizenterie
Dizenterie
Enterita
Fragilitate capilara
Hipertensiune arterială
Indigestie
Infecții urinare ușoare
Inflamații cronice
Inflamații cutanate minore
Inflamații și dureri în gât
Iritații piele
Pietre la rinichi (profilaxie, nu tratament direct)
Prostata inflamată (prostatita)
Retenție de apă
Reumatism
Răni cutanate
Răni superficiale
Stres oxidativ
Uretrita
Habitat
Africa de Nord
Asia
Climat secetos
Europa
Regiuni mediteraneene
Soluri bine drenate
Soluri uşor acide
Terenuri pietroase
Zona semiumbrită
Zona însorită
Arborele de căpşuni este originar din regiunea mediteraneană, Europa de Sud, Africa de Nord şi vestul Asiei. Se întâlneşte frecvent în Portugalia, Spania, Italia, Grecia, sudul Franţei, Irlanda. Preferă soluri uşor acide şi bine drenate, zone însorite sau semiumbrite şi climat mediteranean. Este o specie rezistenta la secetă şi poate creşte pe terenuri stâncoase.
Recoltare
● Recoltarea frunzelor se face primăvara sau la începutul verii (aprilie-iunie).
● Se aleg frunze sănătoase, fără pete sau semne de boală. Se taie manual sau cu o foarfecă de grădină.
● Se usucă la umbră, în strat subţire, în spaţii bine ventilate.
● Recoltarea fructelor se face toamna, în general în octombrie-decembrie, când fructele devin roşu intens.
● Fructele se culeg manual. Se aleg doar cele complet coapte.
● Se consumă proaspete sau se prepară un sirop.
● Se aleg frunze sănătoase, fără pete sau semne de boală. Se taie manual sau cu o foarfecă de grădină.
● Se usucă la umbră, în strat subţire, în spaţii bine ventilate.
● Recoltarea fructelor se face toamna, în general în octombrie-decembrie, când fructele devin roşu intens.
● Fructele se culeg manual. Se aleg doar cele complet coapte.
● Se consumă proaspete sau se prepară un sirop.
Utilizare
● cistită
● uretrită
● prostatită
● cistopielită
● infecţii urinare uşoare
● iritaţii ale vezicii urinare
● pietre la rinichi (preventive)
● retenţie uşoară de lichide (rădăcină)
● diaree (Frunze)
● dizenterie
● enterită uşoară
● dispepsie (indigestie)
● inflamaţii ale mucoasei digestive
● inflamaţie cronică
● iritaţii gastrice uşoare
● fragilitate capilară
● stres oxidativ vascular
● răni superficiale
● iritaţii ale pielii
● inflamaţii cutanate
● ateroscleroză (decoct rădăcini)
● reumatism
● hipertensiune arterială (rădăcini & frunze)
● diabet zaharat (hiperglicemie) (frunze)
● gât iritat (rădăcini & frunze)
● amigdalită (rădăcini & frunze)
● uretrită
● prostatită
● cistopielită
● infecţii urinare uşoare
● iritaţii ale vezicii urinare
● pietre la rinichi (preventive)
● retenţie uşoară de lichide (rădăcină)
● diaree (Frunze)
● dizenterie
● enterită uşoară
● dispepsie (indigestie)
● inflamaţii ale mucoasei digestive
● inflamaţie cronică
● iritaţii gastrice uşoare
● fragilitate capilară
● stres oxidativ vascular
● răni superficiale
● iritaţii ale pielii
● inflamaţii cutanate
● ateroscleroză (decoct rădăcini)
● reumatism
● hipertensiune arterială (rădăcini & frunze)
● diabet zaharat (hiperglicemie) (frunze)
● gât iritat (rădăcini & frunze)
● amigdalită (rădăcini & frunze)
Partea plantei folosita
Fructul
Frunza
Contraindicatii
Deşi plantă este în general bine tolerata, există anumite situaţii în care utilizare trebuie făcută cu precauţie:
● Consumul excesiv de fructe: conţin cantităţi semnificative de taninuri şi zaharuri fermentabile, iar consumul în exces poate produce tulburări digestive, greaţă, balonare şi o uşoară stare de ameţeală (în special dacă fructele sunt foarte coapte şi au început fermentaţia naturală)
● Sarcină şi alăptare: frunzele continun arbutină, care este metabolizată în hidrochinonă. Deoarece hidrochinona poate avea efecte toxice în doze mari, utilizarea în sarcină şi alăptare nu este recomandată fără supraveghere medicală.
● Afecţiuni hepatice severe: metabolizarea arbutinei poate genera compuşi care solicită ficatul, de aceea utilizarea îndelungată nu este recomandată în boli hepatice.
● Utilizare prelungită: administrarea îndelungată a preparatelor concentrate din frunze poate irita mucoasa gastrică din cauza conţinutului de taninuri.
● Consumul excesiv de fructe: conţin cantităţi semnificative de taninuri şi zaharuri fermentabile, iar consumul în exces poate produce tulburări digestive, greaţă, balonare şi o uşoară stare de ameţeală (în special dacă fructele sunt foarte coapte şi au început fermentaţia naturală)
● Sarcină şi alăptare: frunzele continun arbutină, care este metabolizată în hidrochinonă. Deoarece hidrochinona poate avea efecte toxice în doze mari, utilizarea în sarcină şi alăptare nu este recomandată fără supraveghere medicală.
● Afecţiuni hepatice severe: metabolizarea arbutinei poate genera compuşi care solicită ficatul, de aceea utilizarea îndelungată nu este recomandată în boli hepatice.
● Utilizare prelungită: administrarea îndelungată a preparatelor concentrate din frunze poate irita mucoasa gastrică din cauza conţinutului de taninuri.
Tip plantă
Arbuști
Afecțiuni
Amigdalita
Ateroscleroza
Cistită
Diabet (adjuvant)
Diaree
Dispepsie
Dizenterie
Dizenterie
Enterita
Fragilitate capilara
Hipertensiune arterială
Indigestie
Infecții urinare ușoare
Inflamații cronice
Inflamații cutanate minore
Inflamații și dureri în gât
Iritații piele
Pietre la rinichi (profilaxie, nu tratament direct)
Prostata inflamată (prostatita)
Retenție de apă
Reumatism
Răni cutanate
Răni superficiale
Stres oxidativ
Uretrita
Comunitate
Recenzii
Feedback real de la utilizatorii care au folosit aceasta planta.
Nu exista recenzii pentru aceasta planta.
Prima parere utila poate veni chiar de la tine.
Adauga o recenzie
Experienta ta ii ajuta pe ceilalti sa inteleaga mai bine cum se foloseste aceasta planta.
Trebuie sa fii autentificat pentru a lasa o recenzie.
Intra in cont si revino aici pentru a trimite feedback.