Sari la conținut

Plante pentru indigestie

Enciclopedia completa de plante medicinale asociate acestei afectiuni, cu proprietati, beneficii si moduri de utilizare.

25 plante gasite · pagina 3 din 3

Plante erbacee perene

Scai spinos / Ciulin spinos

Cirsium spinosissimum

Scaiul spinos este o plantă erbacee perenă din familia Asteraceae, caracteristică zonelor montane şi alpine din Europa, incluvis în Carpaţi. Este una dintre cele mai impresionante specii de ciulin datorită aspectului sau robust şi extrem de spinos, adaptat condiţiilor dure de mediu.Planta are o valoare fitoterapeutica moderată, fiind utilizată tradiţional pentru proprietăţile sale depurative, diuretice şi antiinflamatoare, similare altor specii din genul Cirsium.Planta atinge o înălţime de 30-100cm. Tulpina este erectă, robustă şi dens acoperită cu spini.Frunzele sunt mari, adânc lobate, prevăzute cu spini rigizi pe margini, de culoare verde-cenuşiu.Florile sunt de culoare galben-pal până la gălbui, dispuse în capitule globuloase.Rădăcina este pivotantă, bine dezvoltată.

Antiinflamatoare Cicatrizante Depurative +3

Plante erbacee perene

Susai de munte

(Cicerbita alpina / Lactuca alpina)

Susaiul de munte este o plantă erbacee perenă din famiia Asteraceae, specifică zonelor montane şi subalpine din Europa. Este înrudită cu salata (Lactuca sativa) şi alte specii de susai, având proprietăţi atât alimentare, cât şi medicinale.Plantă este apreciată în mod tradiţional în regiunile alpine pentru efectele sale tonice, depurative şi uşor sedative, fiind consumată uneori că şi plantă comestibilă primăvara.Planta ajunge la o înălţime de 50-150 cm.Tulpina este erectă, robustă, neramificată sau slab ramificată.Frunzele sunt mari, profund lobate, dispuse în rozeta bazală şi pe tulpină, de culoare verde intens.Florile sunt de culoare albastru-violet, distinctive, grupate în capitule, şi înfloresc vara (iulie-august).Planta conţine un suc lăptos alb (latex), caracteristic genului Lactuca.

Analgezice Antiinflamatoare Depurative +3

Plante erbacee perene

Tarhon

Artemisia dracunculus

Tarhonul este o plantă erbacee perenă din familia Asteraceae, cunoscută atât că plantă condimentară, cât şi ca remediu medicinal tradiţional. Originar din regiunile temperate ale Asiei Centrale şi Siberiei, tarhonul a fost răspândit în Europa încă din Evul Mediu. Astăzi este cultivat în numeroase zone ale lumii.Planta dezvoltă o tulpină erectă, ramificată, care poate atinge 50-100cm înălţime.Frunzele sunt înguste, lanceolate, de culoare verde intens, cu o aromă caracteristică uşor anisată.Florile sunt mici, de culoare galben-verzuie sau brun-violacee, dispuse în inflorescenţe de tip capitul. Fructul este o achene mică.Are un rizom subteran bine dezvoltat, din care apar anual noi tulpini. Partea utilizată în scop medicinal este partea aeriană, în special vârfurile înflorite şi frunzele. Aroma specifică provine din uleiul volatil bogat în compuşi aromatici, motiv pentru care planta este apreciată atât în gastronomie, cât şi în fitoterapie.

Antiinflamatoare Antimicrobiene Antioxidante +6
Tei Promovat

Arbori

Tei

Tilia cordata

Teiul (Tilia cordata), cunoscut și sub denumirea populară de tei pucios sau tei cu frunză mică, este un arbore foios din familia Malvaceae, ce poate atinge înălțimi de până la 30-35 metri. Este apreciat pentru coroana sa amplă și umbroasă. Frunzele sale sunt mici, în formă de inimă, de culoare verde intens, iar florile, dispuse în mici buchețele, sunt parfumate, gălbui și atrag numeroase insecte polenizatoare, în special albinele.Datorită compoziției sale, teiul este utilizat frecvent pentru efectele sale liniștitoare asupra sistemului nervos și respirator.

Antiinflamatoare Antiseptice Calmante +7

Plante erbacee perene

Turmeric

Curcuma longa

Turmericul este o plantă erbacee perenă tropicală din familia Zingiberaceae, aceeași familie botanică din care fac parte și ghimbirul sau cardamomul. Planta este cultivată în special pentru rizomii săi subterani, care constituie partea medicinală și condimentară utilizată de mii de ani în medicina tradițională asiatică, în special în Ayurveda și medicina tradițională chineză.Planta poate atinge înălțimi de 60–100 cm și dezvoltă frunze mari, lanceolate, de culoare verde intens, dispuse într-o rozetă bazală. Frunzele pot ajunge la 40–50 cm lungime, iar nervurile sunt bine marcate.Inflorescențele apar din centrul rozetei și sunt formate din bractee suprapuse, de culoare verde deschis sau albicioasă, uneori cu nuanțe roz sau purpurii.Partea cea mai importantă a plantei este rizomul, care are o formă noduroasă, asemănătoare ghimbirului. Exteriorul este brun-gălbui, iar interiorul are o culoare portocaliu intens, datorată pigmenților curcuminoizi.Rizomii proaspeți au un miros aromatic, ușor piperat și un gust ușor amar.

Anticancerigene Antiinflamatoare Antimicrobiene +6

Arbori

Usturoiță

Alliaria officinalis

Usturoița, cunoscută și sub numele de iarba usturoiului, este o plantă erbacee bienală din familia Brassicaceae, apreciată în fitoterapie pentru aroma sa caracteristică — un amestec subtil între usturoi și frunzele verzi crude. Este o specie comună în flora europeană și se remarcă prin frunzele inimiforme, delicate, de culoare verde intens. În primul an formează o rozetă de frunze moi, iar în al doilea an dezvoltă o tulpină subțire, de 20–90 cm, cu inflorescențe de mici flori albe, cruciforme. Frunzele, atunci când sunt zdrobite, eliberează un miros pregnant de usturoi datorat compușilor sulfurați (în special alil-sulfurilor), similari celor din usturoi — de unde și numele popular. Este considerată o plantă sălbatică comestibilă, tonic digestiv și antimicrobian natural, folosită încă din Evul Mediu pentru purificarea sângelui și tratarea infecțiilor.

Antiinflamatoare Antimicrobiene Antioxidante +9
Valeriană Promovat

Plante erbacee perene

Valeriană

Valeriana Officinalis

Valeriana officinalis, cunoscută popular sub numele de valeriană, este o plantă erbacee perenă ce face parte din familia Caprifoliaceae (anterior clasificată în Valerianaceae). Originară din Europa și Asia, această plantă s-a răspândit și în America de Nord, fiind cultivată sau crescând spontan în zone umede și umbroase.Planta atinge înălțimi între 50 și 150 cm, având tulpini erecte, canelate, iar frunzele sunt pinnat-sectate, cu margini zimțate, de un verde intens. Florile sunt mici, de culoare roz-pal sau albicioasă, dispuse în inflorescențe dese, cu un parfum dulceag, dar ușor grețos pentru unii. Rădăcina este partea cea mai valoroasă din punct de vedere medicinal — este groasă, ramificată, de culoare brună la exterior, cu un miros înțepător specific, ușor recunoscut odată ce planta este uscată.

Analgezice Antispastice